Despre Carpatin - Vasile Turculet
Autor: Ing. Vasile Turculet
Carpatin cu turma de oi
Conditiile de relief si pedoclimatice din Romania favorizeaza o vegetatie abundenta , in cadrul careia pajistile naturale reprezinta o important sursa furajera pentru sectorul zootehnic.
Astfel, pajistile naturale depasesc suprafata de 4 mil. ha, cifra care se apropie de o cincime din suprafata totala a Romaniei, oferind o pondere de peste 50% in balanta furajelor suculente si fibroase, cu o buna si foarte buna compozitie floristica.
Pentru valorificarea acestor importante resurse naturale se organizeaza pasunatul stabil in sezonul de vegetatie prin cantonarea animalelor domestice ierbivore pe respectivele suprafete.
Pe de alta parte este bine cunoscut si faptul ca formele de relief din Romania si mai ales acoperirea cu paduri asigura un habitat deosebit de prielnic pentru animalele salbatice, intre care carnivorele mari de prada reprezinta o importanta pondere. Speciile de carnivore mari specifice sunt ursul brun, lupul si in unele zone rasul.
Rapitorii mari ceeaza importante pagube in efectivele de animale domestice aflate la pasunat in timpul sezonului calduros si nu de putine ori, mai ales in timpul iernii, animalele de prada patrund si in localitatile din zonele de deal si de munte atacand animalele domestice din gospodariile localnicilor.
Datorita protectiei oferite de legislatia romaneasca, la aceasta data efectivul de lupi este foarte numeros, pagubele produse de aceasta specie inmultindu-se de la la an la an.
Se cunoaste ca lupii ataca mai ales in haita, intr-un mod concertat, in care indivizii indeplinesc actiuni diferite si care sunt uimitor de bine corelate.
Paza si apararea animalelor domestice de atacurile pradatorilor s-a realizat in mod traditional in Romania cu ajutorul cainilor ciobanesti autohtoni.Acesti caini au fost selectionati in decursul timpului avand in vedere eficienta lor, dar dupa criterii mai mult sau mai putin competente si cu o exigenta fluctuanta, functie de amploarea activitatii pastoresti din diferite zone ale tarii si in special datorita pericolului, mai mic sau mai mare, reprezentat de animalele de prada din respectivele zone.
Dintre cainii ciobanesti autohtoni, rasa denumita Ciobanesc Romanesc Carpatin a beneficiat de cel mai mare interes pentru selectionarea si ameliorarea ei, in primul rand datorita calitatilor superioare a acestei rase din punct de vedere al eficientei in indeplinirea meniri pentru care a fost creata paza si apararea impotriva animalelor salbatice.
Concretizarea acestui interes pentru cainii de rasa Ciobanesc Romanesc Carpatin o reprezinta constituirea Clubului National al Crescatorilor de Caini de Rasa Ciobanesc Romanesc Carpatin avand in strucutra sa mai multe cluburi zonale, centrul de greutate fiind la Bistrita.
In tot ce interprinde clubul pentru selectionarea si ameliorarea rasei Ciobanesc Romanesc Carpatin,nu pierde din vedere nici un moment acele calitati specifice care au impus superioritatea rasei intre cainii ciobanesti autohtoni (si nu numai); astfel calitatile de autentici caini ciobanesti proprii specificului pastoritului din Romania sunt in permanenta testate la exemplare din diferite linii si generatii, in mediul in care s-a creeat rasa, respectiv la stana.
Ciobanii ingrijitori de la stani, principalii beneficiari ai aptitudunilor acestor caini,nu accepta expemplarele fricoase, cu un comportament viclean si in general ineficienti.
Un mare accent se pune pe caracterul lor echilibrat, asa incat aceeasi caini care sunt capabili sa infrunte ursul pentru a-l indeparta de la stana, trebuie sa fie si sunt capabili de multa tandrete fata de stapan si copii, cat si fata de animalele pe care le apara.
O alta cerinta importanta urmarita la ceesti caini este atasamentul instinctiv, neconditionat fata de turma, ei insotind-o la pasunat sau oriunde se deplaseaza, indiferent daca ciobanul insoteste la randul sau turma in acel loc.
De aceea, in conditiile grele din muntii inalti sunt cei mai eficienti caini ciobanesti romanesti la paza si apararea impotriva atacurilor produse de carnivorele mari.
Trebuie insa precizat ca acesti caini nu au aptitudini pentru manat si condus turma, fiindu-le total interzis sa intervina in vreun fel in deplasarea animalelor, in special a oilor, datorita terenurilor accidentate si grohotisurilor din munti care constituie un mare pericol pentru animale cand se produc busculade. Activitatea de manat si condus turma este incompatibila cu talia si forta cainilor de rasa Carpatin.
Acesti caini au fost selectionati in mod preponderant in zonele muntoase, in Carpatii romanesti, de unde si denumirea de Ciobanesc Romanesc Carpatin, calitatile evidentiate putand fi demonstrate in teren de exemplarele aflate la stani.
Aptitudinile si calitatile acestor caini au fost studiate la satna in decursul anilor de membrii clubului (multi dinte acestia proprietaride oi) si sunt demonstrate si de relatarile unor ciobani din diferite zone.
Un cioban in varsta din comuna Blajenii de Sus care a "varat" ani in sir in muntii Rodnei unde ursii fac adevarate ravagii printre animalele domestice, spune cu nostalgie: " ...au murit catelele care fatau cainii suri, dar si muierile care faceau ciobanii buni!, referindu-se la cainii de rasa Carpatin pe care ciobanii ii identificau in primul rand dupa culoare si la ciobanii cu adevarat dedicati indeletnicirii pastoritului.
Curajul debordant al unui "caine sur"cu numele Ursu de Stramba a fost relatat in vara anului 1982 de ciobanii de pe Valea lui Toader din Muntii Bargaului care spuneau ca la aparitia ursului,acel caine "se napustea orbis asupra lui, fara sa-i pese ca a mai fost trantit de urs si in alte randuri"In cele din urma cainele a fost rapus de un grup de mistreti pe care incerca sa-i alunge din preajma stanei.
Unul dintre fii sai, Ben I a fost un caine la fel de hotarat iar 3 dintre urmasii sai masculi au murit in imprejurari asemanatoare cu bunicul lor, mostenind acelasi caracter, luptand sa alunge pradatorii salbatici.
Relevant este si renumele dobandit inainte de 1989 de un cioban angajat la complexul de ovine Reghin, crescator si sustinator al "cainilor suri" pentru care veneau cumparatori din 4-5 judete; el era renumit pentru ca dadea cainii "pe garantie" fiind de accord sa restituie contravaloarea cainelui vandut si dobanda aferenta, in cazul in care cumparatorul cainelui nu era multumit de calitatile acestuia.
Descendent din susea acelor caini a fost si cainele Carpatin "Sarbu", proprietatea regretatului badea Ion Leustean din comuna Blajenii de Sus, care prin anii 1970-1980 avea de obicei cate 7-8 caini ciobanesti "de mai multe soiuri" cum spunea el. Dintre toti, cainele Sarbu ocupa un loc aparte datorita comportamentului sau fiind extrem de apreciat de stapan.
Intrebat fiind, din ce cauza tine mai mult la Sarbu decat la ceilalti caini, batranul raspundea:" ...la greu asta nu ma lasa, mai bine moare. Cand sare de jos Sarbu si se duce, sunt sigur ca este caine la oi, ...aialalti, sunt pe langa el. Asta-i caine intre caini!".
Din Sarbu a fost crescut si folosit la oi fiul sau Iancu, un caine de exceptie, caracterele sale fiind transmise si descendentilor lui.
Un astfel de caine i-a salvat viata unui cioban din comuna Sieut care a fost atact de un urs in anul 1989, in muntii Calimani. El declara :"...am crescut de mic la oi si am avut multe feluri de caini ciobanesti, dar caine cu asemenea curaj care sa prinda pe moarte din urs, n-am mai avut; acestia sunt niste caini aparte".
Astfel de aprecieri sunt intalnite si in zona Tolpita, la ciobanii care au pastorit din Calimani pana in muntii Ciucas. Unul dintre ei spunea despre acesti caini:
"Un caine sur face cat trei din astialalti; cand simte ursul, latra rar si adanc de cateva ori, apoi se ridica latrand ca la om; se pisa pe brazi-marcand locul-si numai dupa aceea porneste la trap usor spre locul unde-i ursul. Cainii suri intra in desat ca in loc larg si nu-i urs care sa nu iasa din cauza lor din buhas; in larg sar calare pe urs si prind cu toata gura, scuipand apoi parul de urs care le ramane in gura". Apoi adauga cu regret ca "asemenea caini se gasesc tot mai rar in zilele noastre".
Curajul si spiritul de sacrificiu a acestor caini este dovedit si de o intamplare tragica petrecuta tot in imprejurimile Toplitei in anul 1992 cand un adolescent de 16 ani a fost gasit mort fiind sfartecat de o ursoaica cu pui iar alaturi se afla si cadavrul cainelui sau Carpatin care a murit aparandu-l.
In vara anului 2001, in locul numit "Dealul Negru" si pe o raza de 20-25 km din comuna Cetate, jud.Bistrita-Nasaud, haitele de lupi atacau in permanenta cele 5 turme de oi aflate la pasunat in zona respectiva. Atacurile lupilor erau zi de zi si noapte de noapte, cand la o stana cand la alta sau chiar concomitent la cate doua. La una dintre turme, paza era asigurata cu caini ciobanesti selectionati, majoritatea de rasa Carpatin. Intr-una din noptile in care a plouat puternic, pe o ceata deasa, stana a fost atacata fara contenire, in mai multe "valuri" si folosindu-se "strategii" diferite. Cu toate acestea nu s-a inregistrat nici o rapire din efectivul de oi, dar pretul platit a fost sacrificiul unei catele foarte valoroase care a fost ucisa de lupi. In schimb in tot restul sezonului, nu a mai fost iregistrat nici un atac al lupilor la respectiva stana, ci doar la celelate din vecinatate!
In anul 2002, la sfarsitul lunii ianuarie, haitele de lupi au coborat in satele apartinatoare comunei Cetate, producand pagube turmelor aflate la saivane si omorand mai multi caini.
La turma la care ne-am referit anterior, pazita de carpatini, desi un caine a fost atacat si grav ranit de lupi, el a fost salvat ce ceilalti cani care i-au sarit in ajutor si care au alungat lupii.
Acestea sunt doar cateva exemple care demonstreaza superioritatea cainilor de rasa Ciobanesc Romanesc Carpatin precum si faptul ca acei crescatori de animale care folosesc astfel de caini, nu au decat de castigat.
Web Design